December 3, 2009

Publicitatea electorala 2009 - axata pe outdoor, internet, print si marketing direct

Fata de alte campanii electorale din trecut, campania pentru alegerea presedintelui din toamna/iarna anului 2009 a fost marcata de evolutia new-media, internetul avand o cota importanta la impartirea bugetelor de publicitate si marketing. Agentiile nu s-au limitat doar la campanii publicitare clasice (bannere) si la promovare contextuala cost-per-click prin Google, ci au lansat site-uri special dedicate discreditarii contracandidatilor. Asa au aparut site-uri precum www.mirceageoana.tv, www.pemarecuel.ro si www.televizorulpresedinte.ro, promovate atat prin intermediul solutiilor publicitare de la Google, cat si prin site-uri de video-sharing (in special YouTube) si prin “activistii” de partid specializati in propagarea mesajelor pe forumuri, Yahoo Messenger sau retele sociale.

Campania 2009 a insemnat si o prezenta mai puternica a mesajelor video pe internet, chiar si spoturile video ale candidatilor fiind mai vizualizate pe internet decat la TV, pe anumite segmente de public. Mai mult, la TV au fost preluate multe mesaje “amuzante” de pe internet, tocmai in scop de divertisment. Online s-au promovat diversi candidati, in special Traian Basescu (PD-L) si Crin Antonescu (PNL), urmati in plan secund de Sorin Oprescu (independent) si Mircea Geoana (PSD), din punct de vedere al vizibilitatii pe internet. Campania PD-L a fost mai intensiva inainte de cele doua zile ale alegerilor (turul I si turul II), cu promovare intensiva in mai multe retele de site-uri precum cea a ARBOinteractive.

Surse din piata mentioneaza faptul ca partidele nu au alocat bugete mari pe online, raportat la ratecarduri, profind si de realitatile economice - volumul general scazut al publicitatii pe internet si discounturile semnificativ mai mari, comparativ cu anii trecuti. Astfel, au existat campanii platite chiar si cu 1 euro pentru 1000 de afisari de bannere, in cazul campaniilor foarte intensive. Costurile pentru publicitatea cu plata la click au variat in functie de conditii - publicitate text sau banner display - insa in general se estimeaza ca nu au depasit 30 de eurocenti per click.

Campaniile online s-au bazat si pe entuziasmul sustinatorilor partidelor, foarte multe persoane implicandu-se exclusiv din pasiune in raspandirea unor mesaje online, in favoarea unui candidat sau in defavoarea unui altui candidat. In plus, un alt element ce a ajutat promovarea gratuita pe internet a fost atingerea laturii de divertisment cu personaje politice: atat site-urile “anti-candidat”, cat si filmuletele amuzante ce parodiaza cate un candidat au fost “imprastiate” online, de la un utilizator la altul, chiar si de catre persoane dezinteresate politic, dar care au dorit sa impartaseasca prietenilor respectivele executii amuzante.

In afara internetului, publicitatea care a acaparat cea mai mare parte din bugetele partidelor (cele oficiale si cele neoficiale) a fost reprezentata de outdoor, zona unde s-au dus cele mai intense batalii si unde probabil nu a existat candidat care sa nu se expuna macar putin. Asa s-a ajuns ca unele intersectii din orasele mari sa fie impanzite cu mesaje electorale amestecate, iar cate doi candidati sa fie “colegi de stalp”.

O particularitate a acestei campanii electorale a fost construirea - in toate mediile - a mesajelor negative, tendinta accelerata inainte de turul al doilea al alegerilor. Astfel, mesajele anti-PSD / Mircea Geoana si anti-PD-L / Traian Basescu au depasit in “popularitate” clasicele mesaje electorale, prafuite in lipsa de idei cu adevarat creative, care sa poata determina schimbarea intentiei de vot. Marketingul electoral a determinat astfel o alegere a “raului mai mic”, campaniile fiind de multe ori “in oglinda”: “gasca” lui Traian Basescu fata in fata cu “gasca” lui Mircea Geoana. Fiecare echipa a cautat asadar sa indice ca lupta nu este una “om la om”, ci o lupta de partid, de interese, de oameni din spatele candidatului-marioneta.

Campaniile electorale au inclus si promovare print, in publicatii locale si nationale, dar si marketing direct (pliante si interactiune directa prin manifestari electorale si in jurul corturilor electorale stradale) si mai putin radio. Costurile reale ale campaniei electorale pot fi doar estimate in zeci de milioane de euro, insa nu pot fi identificate exact, mai ales datorita confidentialitatii majoritatii contractelor si din cauza suspiciunilor privind utilizarea unor sume foarte mari “la negru”, fara factura, fara dovezi. O campanie (online, outdoor, print, TV, radio) foarte importanta de mentionat datorita caracterului particular al acesteia a fost campania din jurul www.spunesitu.ro, o campanie lansata cu doua luni inainte de inceperea perioadei de campanie electorala, campanie aparent sociala ce ulterior s-a transformat intr-un sprijin direct al platformei candidatului PNL, Crin Antonescu,  o campanie coerenta si bine pusa la punct.

February 14, 2009

Mass-media, print, publicitate, criza…

Filed under: marketing, mass-media, publicitate in general — admin @ 13:11

…Cam astea ar fi cuvintele-cheie. Ca merge totul prost, e evident, doar e criza financiara, ceva ce mi-e teama ca inca nu simtim in toata profunzimea. Inca n-a facut Poc. Inca pluteste. Ca piata de publicitate e prima afectata, iarasi e evident: cand afacerile se restrang, de la marketing si publicitate se taie cel mai usor, pentru ca, in multe domenii, se asuma situatia de criza, se prefera diminuarea activitatii si, implicit, renuntarea la o parte din bugetele de publicitate, generoase in alte perioade si in unele cazuri cheltuite chiar aiurea.

TV-ul plange si el, dar este totusi cel mai putin lovit, pentru ca TV-ul ii atrage pe marii cheltuitori de publicitate, TV-ul ajunge la cei mai multi oameni si ramane in Romania un instrument bun de propagare a mesajelor. Alte medii sunt mai complicate, se masoara in unitati mai mici, sunt mai scumpe. TV-ul este ieftin. Printre cei ce sufera cu adevarat se numara print-ul, pentru ca print-ul se vinde mai prost, are cheltuieli mai mari si incasari reduse pana spre zero in unele cazuri. Chiar si cu reduceri de personal si cu taieri din salarii si bonusuri, print-ul supravietuieste greu unei crize care parca ieri nici nu era prin zona, iar maine se anunta mai rece si mai aspra.

Mass-media va avea poate anul celor mai puternice incercari. Daca in unele medii supravietuirea este mai usoara, in print lucrurile se vor termina cel mai probabil cu miscari spectaculoase: achizitii, decizii radicale, treceri spre online si chiar inchideri de taraba. Inca de la final de 2008, zvonurile existau in piata despre cateva ziare de tip cotidian si cateva reviste glossy care ar putea, in 2009, mai devreme sau mai tarziu, sa treaca la editii exclusiv online. Prima veste de acest gen am auzit-o de unde ma asteptam mai putin - din presa de business. De la un jucator independent, deci mai grav afectat se pare.

Dupa ce Campaign si Stuff s-au evaporat la final de 2008 din piata de media tiparita, acum Biz, BusinessWeek si Business Review urmeaza calea online pe termen nedefinit. Comunicatul oficial ce anunta acest lucru promite pastrarea standardelor si anunta o situatie de moment, pana la stabilizarea pietei… nu stiu insa cat este PR, cat este optimism, cat este realism… Intrarea fortata in online, cu editii care inteleg ca o sa fie downloadabile, este destul de nefericita, deoarece un titlu din print cred ca va avea dificultati in a-si crea, deodata, o identitate exclusiv online… ca business, este altceva si trebuie sa o iei de la zero.

Mult mai usor va fi pentru ziarele generaliste sa treaca pe online cand va fi cazul, deoarece ele deja sunt mult mai citite online decat offline si deja atrag sume insemnate si din publicitatea online. Dar asta s-a facut in ani multi si nu pe termen scurt. Oricum, faptul ca niste branduri valoroase dispar din piata de print nu poate decat sa ma intristeze… Biz a contribuit practic la educatia mea si mi-e putin teama de ce vremuri traim, in care lucrurile se schimba atat de puternic.

January 16, 2009

Publicitatea bancara in 2008 in mediul online, in Romania

Cu exceptia ultimelor luni, anul 2008 a fost expresia unei economii cu o agresivitate acerba la nivel de consum: vanzari record in toate sectoarele, expansiune de banci, expansiune de productie, lansari de Mall-uri, intrari de noi branduri, expansiunea unor branduri existente, lansari si finalizari de proiecte imobiliare, vanzari masive pe piata auto si, inainte de orice, un apetit demential pentru credite. Anul 2008 a fost, in primele 6-9 luni, un varf pentru o perioada de cativa ani in care totul a mers in sus. Nici publicitatea nu putea sa faca altceva decat sa creasca, incercand sa fie o expresie a acestui consum cu un grafic ametitor.

Bancile au reprezentat, ca si in anii trecuti, o felie importanta din tortul publicitatii in general, deci si din cel al publicitatii online. Au fost bugete mari, au existat banci noi care au pasit online, au existat banci ce au folosit cu mai mult curaj internetul si banci care au inteles si avantajele campaniilor de lead-uri de avantajele publicitatii contextuale.

Probabil bancile cu cea mai buna imagine online (cel mai bun brand recognition) ar fi ING (care a profitat si de campaniile pentru asigurari si pensii) si ABN Amro (spun ABN Amro si nu RBS, pentru ca RBS Bank s-a promovat online puternic, dar doar cateva luni, dupa rebranding si pana in prima parte a lui decembrie). Deci portocaliu si verde (mai apoi albastru), acestea au fost culorile principale ale publicitatii online pentru brandurile bancare.

Alte banci cu campanii semnificative in mediul online au fost Millennium Bank, BCR, CEC Bank, Bancpost, Raiffensen Bank, UniCredit Tiriac Bank, Alpha Bank, Credit Europe Bank. Fara prea multa vlaga, si-au consemnat insa prezenta prin unele campanii si banci precum Banca Transilvania, BRD - GSG, MKB Romexterra Bank, Libra Bank, Intesa SanPaolo Bank, GarantiBank, Banca Carpatica, Piraeus Bank, Bank of Cyprus si, mai timid, chiar OTP Bank, Banca Romaneasca, ATE Bank.

Cine a lipsit? Sunt branduri care s-au vazut extrem de sters sau nu s-au vazut deloc in publicitatea online: Volksbank, RIB, ProCredit Bank, Marfin Bank, CR Firenze Romania, Emporiki Bank, Bank Leumi Romania, Banca Italo-Romena. “Inventarierea” de mai sus este o analiza subiectiva a pietei, fara a se baza pe cifre si statistici detaliale, ci pe o analiza personala a pietei, care poate avea scapari mai mult sau mai putin relevante. Analiza este realizata in calitatea mea de… observator si consumator de publicitate, fara legatura cu faptul ca, intamplator, lucrez prin domeniu.

Promovarea (locala) outdoor pentru magazinele specializate - modelele Hervis si dm

In acelasi timp cu expansiunea Mall-urilor in intreaga tara, au intra si in Romania numeroase branduri importante de retail si ma refer aici la magazinele specializate de haine, cosmetice si alte asemenea produse. Deci nu la lanturile de FMCG. Majoritatea acestor branduri au ales o expansiune rapida in multe orase “cu potential”, incercand sa recupereze timpul pierdut (in alte tari, brandurile sunt deja banale, la noi abia se fac cunoscute publicului…). Implicit apare problema promovarii locale. Si, in cazul magazinelor, este de preferat ca in promovare, mai ales cand e vorba de un magazin recent deschis intr-un oras, sa se transmita cu prioritate si adresa, locatia exacta a magazinului (gen in Bucuresti Mall, Polus Center, Unirea Shopping Center… ca sa nu mai vorbim de etaj sau de alte indicatii ce pot ajuta potentialul client).

Cand vorbim deja de campanii nationale, ideea este clonata la nivel de tara, mesajul fiind livrat alaturi de culoarea locala - “acum si in Timisoara” / “acum si in Bucuresti” si tot asa. De cele mai multe ori, creativitatea locala este zero, se foloseste mesajul national la care se adauga orasul si locatia, pentru ca in promovarea unui magazin de acest gen este foarte important ca potentialul client sa perceapa proximitatea, sa inteleaga ca mesajul i se adreseaza direct, mai mult decat in calitate de roman, in calitate de locuitor al respectivului oras. Acest gen de campanie este intalnit in special in oudoor, pentru ca acest canal este unul dintre cele mai bune in astfel de cazuri.

Pe 13 Septembrie (strada cu acest nume din Bucuresti si nu data!) am dat de un panou Hervis (brand de articole sport, intrat recent in Romania, in mai multe orase si inclusiv in Bucuresti, la Liberty Center din Rahova), care anunta mega-reduceri de 50%. In partea de jos a reclamei, pe un spatiu generos, erau insirate magazinele Hervis din Romania, incepand cu Polus Center din Cluj-Napoca, trecand prin Tg. Mures si Oradea daca retin bine… si inca vreo trei orase, ultimul fiind Bucuresti.

La ce foloseste faptul ca unui bucurestean ii insiri adrese ale unor magazine din alte orase, iar adresa din Bucuresti este atat de jos incat, in trecere in vreun mijloc de transport, ar putea sa fie chiar ignorata? As cataloga-o drept o greseala de abordare, pentru ca nu vad niciun avantaj in a-i comunica unui client, in acest mod, ca Hervis este o retea nationala. Daca totusi se dorea acest lucru, se putea transmite mesajul printr-o metoda mai bine - eventual putea fi mare adresa din Bucuresti si mai jos, scrise mai mici, puteau fi celelalte orase (fara a mai spune si numele Mall-urilor, informatie care chiar este in plus, ocupa reclama degeaba si poate chiar sa deruteze clientul). Panoul respectiv este si prin alte locuri prin Bucuresti, deci nu vorbim de un caz unic, si de o campanie adevarata.

Un exemplu de implementare nationala a unei astfel de campanii (pentru un brand de retail) este campania pentru dm, care se deruleaza in aceasta perioada in toate orasele in care lantul de cosmetice, produse pentru curatenie si nu numai este prezent in Romania. Brand international, dm este prescrutarea de la drogerie markt. Se comunica tot un discount (10%), reclama este aceeasi in fiecare oras, insa mesajul este “Bucurestiul va fi mai frumos” / “Aradul va fi mai frumos” si tot asa numele fiecarui oras. Nu imi amintesc sa se comunice si adresa exacta a magazinului, dar scuza poate fi intentia celor de la dm de a comunica in sine faptul ca magazinul exista in respecivul oras. Poate fi deci o campanie de branding care transmite si mesajul “suntem in orasul tau, cauta-ne”. Fara pretentia de a avea dreptate, dau o nota mai buna pentru campania dm decat pentru campania Hervis, cel putin din punctul de vedere prezentat mai sus.

January 9, 2009

Piata de publicitate online din Romania in 2009 - cum si cat de tare ne loveste criza

In momentul de fata, cine are treaba cu publicitatea online si nu simte criza deloc, ori e cel mai mare norocos, ori traieste intr-un univers paralel. Toate firmele din online & internet de care sunt mai apropiat recunosc, mai mult sau mai putin, ca sunt afectati. La unii, criza este vizibila, incruntarea este maxima. La altii, nu prea se recunoaste (nu inteleg de ce), dar se vede clar. Ce nu inteleg unii este ca “a fi afectat de criza” nu inseamna neaparat sa fii lovit foarte tare sau sa ai o involutie; in unele cazuri (cele bune), a fi afectat de criza inseamna sa nu evoluezi sau sa evoluezi foarte slab.

Si asta intr-un 2009 care, in plan, fusese incadrat pana acum cateva luni drept un boom (fara nicio legatura cu regia de publicitate cu acelasi nume; fara nicio legatura cu platforma de televiziune) din toate punctele de vedere, pentru o multime de domenii si pentru o Romanie “mandra si prospera”, in care economia “duduie”. Ma gandesc ca ne-am gasit si noi, romanii, cel mai prost moment sa prosperam - exact cand incepe criza :) Cand ne doream crestere pana la nivelul UE, salarii mai mari si demnitate europeana, ne-am trezit ca ne multumim si cu o conservare a situatiei drept o varianta optimista chiar, in contextul in care lucrurile se clatina rau de tot. Si pe online se clatina, evident, destul de rau, si nu este de la browser si nici de la serviciile de internet.

Este criza, cea care ne va domina obsesiv in 2009 si care ne va provoca sa simtim o perioada ce cred ca va reprezenta un moment important in istoria economiei si ne va modifica viitorul - ca evolutie generala a omenirii… nu, nu am luat-o razna, dar lucrurile chiar se schimba radical, dupa valul de prosperitate in care SUA investea in “democratizarea” altora, cercetarea inghitea miliarde de dolari, iar supraproductia era la putere absoluta. Cu riscul de a fi catalogat de unii drept penibil, cred ca actuala criza ne va educa (nu neaparat intr-un sens foarte rau, sper) mentalitatea dupa alte coordonate, ne vom schimba unele obiceiuri si modul in care privim si judecam unele lucruri.

As merge si mai departe, riscand de aceasta data sa fiu catalogat drept masochist: din multe privinte, cred ca aceasta criza este pozitiva si necesara, cu putin noroc sper ca ceea ce se intampla sa nu fie brutal, ci doar sa ne produca aceasta metamorfoza de care vorbeam mai sus. Unii vorbesc doar despre cand se termina criza si lucrurile revin la normal, ca si cum cineva ar apasa pe un buton si Gata criza. Eu cred ca lucrurile nu vor reveni niciodata la ceea ce a fost pana la startul crizei. Chiar si cand efectele se vor diminua, cred ca generatiile actuale vor judeca diferit si vor actiona diferit, pentru a evita intoarcerea - inevitabila altfel - la acelasi punct.

Si acum sa trec la previziunile mele, concret, legate de piata de publicitate online in 2009, in Romania (la piata mondiala nu ma pricep, sorry):

- piata generala de publicitate online va fi puternic incercata; in primul trimestru, cred ca regiile de publicitate vor aduna putine campanii; in plus, vor fi probleme tot mai mari la incasari si tot mai multe situatii in care se vor cere banii inainte, pentru ca increderea va tinde spre zero;

- dupa martie 2009, lucrurile se vor mai dezmorti, cred ca, in general, piata se va conserva la nivelul din 2008, depinzand foarte mult insa de ceea ce se intampla in general pe pietele nationale si internationale (daca lucrurile nu vor sta extrem de rau, cred ca 2009 va fi chiar mai bun decat 2008 in publicitate online, dar nu cu mult);

- vor creste discounturile, vor creste bonusurile si privilegiile pentru clientii mari; preturile la ratecarduri vor mai creste in unele cazuri, justificarea fiind cresterea Euro;

- vor fi tot mai multe oferte speciale de la regii si de la jucatorii independenti;

- vor fi website-uri care isi vor estompa puternic prezenta online si chiar website-uri abandonate sau inchise;

- vor exista mult mai putine lansari de noi website-uri importante de continut;

- piata de publicitate online va fi totusi impulsionata de unele trusturi media care isi vor muta unele divizii spre online (sunt deja confirmari de publicatii care renunta la print si devin exclusiv online) si vor atrage astfel si din clientii traditionali de print;

- proiectele speciale nu vor fi foarte dese din lipsa de bani, pentru ca agentiile vor avea putini bani de riscat (spun riscat pentru ca multi vad aceste proiecte speciale drept ceva excentric) si vor trebui mai intai sa cumpere totusi campanii clasice de bannere; totusi, e posibil sa existe proiecte speciale incadrate la oferte speciale, adica pe bani nu foarte multi; si proiecte speciale eficiente;

- va creste puternic piata de publicitate online contextuala (Google, Arbocontext, Etarget si ceilalti jucatori mai mici), pentru ca este accesibil, usor, ieftin, aduce clickuri ieftine; in paralel, vor fi unele site-uri care vor cam iesi din regii din lipsa de eficienta (lipsa de cerere de publicitate) si acestea se vor alimenta numai din publicitate contextuala, crescand astfel spatiul total disponibil pentru advertiserii de pre-paid la pay per click;

- va creste si numarul de “exceptii” de branduri ce vor avea campanii in regiile mari de publicitate, campanii de bannere, platite insa per click sau per lead (in 2008, eu nu cunosc decat ABN AMRO / RBS, ING Bank, Domo si Allianz Tiriac Asigurari - toate aceste branduri au avut insa si campanii platite pentru afisari, probabil cu exceptia Domo);

- euro se va aprecia fata de leu (eu estimez 4,5 lei ca prag atins), ceea ce va crea o situatie foarte dificila: multe produse se scumpesc, vanzarile scad, regiile de publicitate si publisherii sunt fortati din acest punct de vedere sa mai actualizeze totusi ratecardurile… sau sa regrete ca s-au grabit sa treaca la RON, desi Romania va ajunge si ea, peste niste ani, la EURO;

- magazinele online vor fi destul de afectate, mai ales cele care se bazeaza si pe vanzarile offline, prin magazine proprii; unele magazine online se vor inchide, altele isi vor vinde clientii catre alte magazine mai mari, altele se vor vinde cu totul; unele magazine mari se vor consolida insa, profitand de inchiderea unor magazine mai mici; putine magazine noi vor aparea pe piata; magazinele online foarte rar vor mai cumpara publicitate altfel decat pay per click sau pay per lead;

- in lipsa finantarii din publicitatea online, unele website-uri cred ca vor incerca sa introduca sau sa extinda accesul platit la continut sau veniturile prin servicii anexe; totusi, sunt sceptic ca acest lucru va merge in Romania, mai ales in criza financiara si mai ales in contextul in care televiziunile mizeaza tot mai mult pe online, generand masiv continut gratuit;

- PR-ul online va creste ca volum, nu stiu daca si ca valoare; firmele vor fi mai interesate de “ce zice Google” despre ele;

- comunicarea companiilor in general va scadea, PR-ul va suferi si el in unele cazuri (cand scazi, nu mai ai cu ce te lauda…);

Cam asa vad eu lucrurile, fara a avea pretentia ca am dreptate. Astept comentarii, opinii, ale altora care se joaca, la fel ca mine, prin publicitate, media, marketing, PR.

Spring Harghita - una dintre cele mai enervante reclame radio

Filed under: Publicitate Radio — admin @ 11:38

Prin octombrie - noiembrie 2008, am petrecut destul de mult timp prin masina, deci am ascultat si mult radio (nefiresc pentru mine). Magic FM in general. O reclama pe care am auzit-o de zeci de ori probabil si care m-a enervat teribil prin gradul de penibilitate este o reclama la apa minerala Spring Harghita (un produs despre care, trebuie sa recunosc, nu prea am habar, desi ma dau mare cunoscutor al FMCG; atentie, a nu se confunda produsul cu Perla Harghitei, un brand cu mai multa rezonanta).

Reclama surprinde un dialog absolut penibil intre copii, dupa ora de sport. Vocile sunt cu un accent total nefiresc (probabil s-au ales copii din zona Harghita, care nu vorbesc limba romana ca prima limba sau cel putin asa pare…) si in publicitate se stie ca nu prea este bine sa alegi o abordare atat de regionala / ciudata atunci cand ataci national, decat daca vrei sa o prezinti ca pe o virtute (Pate Ardealul, de exemplu, o face foarte bine), ceea ce nu este deloc cazul in situatia de fata. Apoi, scenariul in sine este teribil de prost - dialogul este mai mult decat stupid.

 Una dintre replici (rostite extrem de ne-natural) este “Spring Harghita. Acum si mama mea spune ca este cea mai buna apa”. Adica? Inainte spunea ca nu e? Oricum, enervant spotul, trebuie sa-l ascultati ca sa imi intelegeti frustrarea. Nu este un spot slab, ci unul enervant, ceea ce este mult mai rau. Intre timp, Spring Harghita vad ca a ales un spot mai simplu, eliminand respectivul dialog intre copii.

Powered by WordPress