December 3, 2009

Publicitatea electorala 2009 - axata pe outdoor, internet, print si marketing direct

Fata de alte campanii electorale din trecut, campania pentru alegerea presedintelui din toamna/iarna anului 2009 a fost marcata de evolutia new-media, internetul avand o cota importanta la impartirea bugetelor de publicitate si marketing. Agentiile nu s-au limitat doar la campanii publicitare clasice (bannere) si la promovare contextuala cost-per-click prin Google, ci au lansat site-uri special dedicate discreditarii contracandidatilor. Asa au aparut site-uri precum www.mirceageoana.tv, www.pemarecuel.ro si www.televizorulpresedinte.ro, promovate atat prin intermediul solutiilor publicitare de la Google, cat si prin site-uri de video-sharing (in special YouTube) si prin “activistii” de partid specializati in propagarea mesajelor pe forumuri, Yahoo Messenger sau retele sociale.

Campania 2009 a insemnat si o prezenta mai puternica a mesajelor video pe internet, chiar si spoturile video ale candidatilor fiind mai vizualizate pe internet decat la TV, pe anumite segmente de public. Mai mult, la TV au fost preluate multe mesaje “amuzante” de pe internet, tocmai in scop de divertisment. Online s-au promovat diversi candidati, in special Traian Basescu (PD-L) si Crin Antonescu (PNL), urmati in plan secund de Sorin Oprescu (independent) si Mircea Geoana (PSD), din punct de vedere al vizibilitatii pe internet. Campania PD-L a fost mai intensiva inainte de cele doua zile ale alegerilor (turul I si turul II), cu promovare intensiva in mai multe retele de site-uri precum cea a ARBOinteractive.

Surse din piata mentioneaza faptul ca partidele nu au alocat bugete mari pe online, raportat la ratecarduri, profind si de realitatile economice - volumul general scazut al publicitatii pe internet si discounturile semnificativ mai mari, comparativ cu anii trecuti. Astfel, au existat campanii platite chiar si cu 1 euro pentru 1000 de afisari de bannere, in cazul campaniilor foarte intensive. Costurile pentru publicitatea cu plata la click au variat in functie de conditii - publicitate text sau banner display - insa in general se estimeaza ca nu au depasit 30 de eurocenti per click.

Campaniile online s-au bazat si pe entuziasmul sustinatorilor partidelor, foarte multe persoane implicandu-se exclusiv din pasiune in raspandirea unor mesaje online, in favoarea unui candidat sau in defavoarea unui altui candidat. In plus, un alt element ce a ajutat promovarea gratuita pe internet a fost atingerea laturii de divertisment cu personaje politice: atat site-urile “anti-candidat”, cat si filmuletele amuzante ce parodiaza cate un candidat au fost “imprastiate” online, de la un utilizator la altul, chiar si de catre persoane dezinteresate politic, dar care au dorit sa impartaseasca prietenilor respectivele executii amuzante.

In afara internetului, publicitatea care a acaparat cea mai mare parte din bugetele partidelor (cele oficiale si cele neoficiale) a fost reprezentata de outdoor, zona unde s-au dus cele mai intense batalii si unde probabil nu a existat candidat care sa nu se expuna macar putin. Asa s-a ajuns ca unele intersectii din orasele mari sa fie impanzite cu mesaje electorale amestecate, iar cate doi candidati sa fie “colegi de stalp”.

O particularitate a acestei campanii electorale a fost construirea - in toate mediile - a mesajelor negative, tendinta accelerata inainte de turul al doilea al alegerilor. Astfel, mesajele anti-PSD / Mircea Geoana si anti-PD-L / Traian Basescu au depasit in “popularitate” clasicele mesaje electorale, prafuite in lipsa de idei cu adevarat creative, care sa poata determina schimbarea intentiei de vot. Marketingul electoral a determinat astfel o alegere a “raului mai mic”, campaniile fiind de multe ori “in oglinda”: “gasca” lui Traian Basescu fata in fata cu “gasca” lui Mircea Geoana. Fiecare echipa a cautat asadar sa indice ca lupta nu este una “om la om”, ci o lupta de partid, de interese, de oameni din spatele candidatului-marioneta.

Campaniile electorale au inclus si promovare print, in publicatii locale si nationale, dar si marketing direct (pliante si interactiune directa prin manifestari electorale si in jurul corturilor electorale stradale) si mai putin radio. Costurile reale ale campaniei electorale pot fi doar estimate in zeci de milioane de euro, insa nu pot fi identificate exact, mai ales datorita confidentialitatii majoritatii contractelor si din cauza suspiciunilor privind utilizarea unor sume foarte mari “la negru”, fara factura, fara dovezi. O campanie (online, outdoor, print, TV, radio) foarte importanta de mentionat datorita caracterului particular al acesteia a fost campania din jurul www.spunesitu.ro, o campanie lansata cu doua luni inainte de inceperea perioadei de campanie electorala, campanie aparent sociala ce ulterior s-a transformat intr-un sprijin direct al platformei candidatului PNL, Crin Antonescu,  o campanie coerenta si bine pusa la punct.

January 16, 2009

Promovarea (locala) outdoor pentru magazinele specializate - modelele Hervis si dm

In acelasi timp cu expansiunea Mall-urilor in intreaga tara, au intra si in Romania numeroase branduri importante de retail si ma refer aici la magazinele specializate de haine, cosmetice si alte asemenea produse. Deci nu la lanturile de FMCG. Majoritatea acestor branduri au ales o expansiune rapida in multe orase “cu potential”, incercand sa recupereze timpul pierdut (in alte tari, brandurile sunt deja banale, la noi abia se fac cunoscute publicului…). Implicit apare problema promovarii locale. Si, in cazul magazinelor, este de preferat ca in promovare, mai ales cand e vorba de un magazin recent deschis intr-un oras, sa se transmita cu prioritate si adresa, locatia exacta a magazinului (gen in Bucuresti Mall, Polus Center, Unirea Shopping Center… ca sa nu mai vorbim de etaj sau de alte indicatii ce pot ajuta potentialul client).

Cand vorbim deja de campanii nationale, ideea este clonata la nivel de tara, mesajul fiind livrat alaturi de culoarea locala - “acum si in Timisoara” / “acum si in Bucuresti” si tot asa. De cele mai multe ori, creativitatea locala este zero, se foloseste mesajul national la care se adauga orasul si locatia, pentru ca in promovarea unui magazin de acest gen este foarte important ca potentialul client sa perceapa proximitatea, sa inteleaga ca mesajul i se adreseaza direct, mai mult decat in calitate de roman, in calitate de locuitor al respectivului oras. Acest gen de campanie este intalnit in special in oudoor, pentru ca acest canal este unul dintre cele mai bune in astfel de cazuri.

Pe 13 Septembrie (strada cu acest nume din Bucuresti si nu data!) am dat de un panou Hervis (brand de articole sport, intrat recent in Romania, in mai multe orase si inclusiv in Bucuresti, la Liberty Center din Rahova), care anunta mega-reduceri de 50%. In partea de jos a reclamei, pe un spatiu generos, erau insirate magazinele Hervis din Romania, incepand cu Polus Center din Cluj-Napoca, trecand prin Tg. Mures si Oradea daca retin bine… si inca vreo trei orase, ultimul fiind Bucuresti.

La ce foloseste faptul ca unui bucurestean ii insiri adrese ale unor magazine din alte orase, iar adresa din Bucuresti este atat de jos incat, in trecere in vreun mijloc de transport, ar putea sa fie chiar ignorata? As cataloga-o drept o greseala de abordare, pentru ca nu vad niciun avantaj in a-i comunica unui client, in acest mod, ca Hervis este o retea nationala. Daca totusi se dorea acest lucru, se putea transmite mesajul printr-o metoda mai bine - eventual putea fi mare adresa din Bucuresti si mai jos, scrise mai mici, puteau fi celelalte orase (fara a mai spune si numele Mall-urilor, informatie care chiar este in plus, ocupa reclama degeaba si poate chiar sa deruteze clientul). Panoul respectiv este si prin alte locuri prin Bucuresti, deci nu vorbim de un caz unic, si de o campanie adevarata.

Un exemplu de implementare nationala a unei astfel de campanii (pentru un brand de retail) este campania pentru dm, care se deruleaza in aceasta perioada in toate orasele in care lantul de cosmetice, produse pentru curatenie si nu numai este prezent in Romania. Brand international, dm este prescrutarea de la drogerie markt. Se comunica tot un discount (10%), reclama este aceeasi in fiecare oras, insa mesajul este “Bucurestiul va fi mai frumos” / “Aradul va fi mai frumos” si tot asa numele fiecarui oras. Nu imi amintesc sa se comunice si adresa exacta a magazinului, dar scuza poate fi intentia celor de la dm de a comunica in sine faptul ca magazinul exista in respecivul oras. Poate fi deci o campanie de branding care transmite si mesajul “suntem in orasul tau, cauta-ne”. Fara pretentia de a avea dreptate, dau o nota mai buna pentru campania dm decat pentru campania Hervis, cel putin din punctul de vedere prezentat mai sus.

Powered by WordPress